După ce viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu, a prezentat săptămâna trecută date despre băncile greceşti şi cele austriece cum că acestea şi-au retras o parte din finanţare, semnalele continuă să apară atât de la unii reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, cât şi de la oameni politici. Acesta spunea că liniile de finanţare de la băncile-mamă din Grecia şi Austria către băncile româneşti s-au redus cu aproximativ 2,3 miliarde euro în perioada septembrie 2008-martie 2009.

Astfel că primul care a ieşit la rampă în atacul băncilor a fost premierul Emil Boc, care a declarat că o soluţie pentru păstrarea banilor în România ar fi supraimpozitarea profitului băncilor. Pe aceeaşi linie de idei a mers şi economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, potrivit căruia în România nu există niciun risc sistemic la orizont. „Dacă vor apărea probleme, acestea vor fi rezolvate, de la caz la caz, prin recapitalizare sau schimbarea proprietarului, însă capitalizarea nu se va face din bani publici", a declarat oficialul BNR.

El a mai spus că ţara noastră este pe locul 4, din 11 ţări din Europa Centrală şi de Est, în funcţie de numărul băncilor străine prezente pe piaţa românească, cu un procentaj de 88% din total. În prezent, nimic nu poate opri băncile străine să-şi retragă banii de pe piaţa românească, fapt semnalat foarte bine şi de economistul-şef al BNR. El a declarat că înţelegerile cu băncile- mamă ale instituţiilor de credit din România, chiar şi sub forma unor scrisori de angajament, nu sunt de fapt decât un gentlemen's agreement. „Atât timp cât ai liberalizare totală a contului de capital, nu poate fi o impunere legală de a nu scoate nişte bani din ţară", a mai spus Lazea.

Dezminţirea unei posibile greşeli

Imediat după informaţiile publicate de viceguvernatorul BNR, banca centrală a dezminţit datele. Mai mult, în apărarea băncilor greceşti dar şi austrice a sărit şi liderul PSD Mircea Geoană, care l-a acuzat pe Boc de haiducie bancară. „Va trebui să găsim o formulă prin care să putem să determinăm, prin tr-un dialog uneori poate ceva mai tranşant, cu băncile comerciale din România, repornirea creditării. Nu cred în versiuni haiduceşti", a spus Geoană.

TOTUL LEGAL

Libera circulaţie a capitalurilor este în avantajul băncilor

Viceguvernatorul BNR Florin Georgescu semnala că scrisorile de angajament cu băncile-mamă nu presupun niciun fel de sancţiuni, pentru că asta ar încălca legislaţia comunitară, care garantează libera circulaţie a capitalurilor. „Aceste documente au un caracter voluntar, cu putere efectivă, dar nu reprezintă un document cu caracter de lege, pe care dacă îl încalci atrage răspunderi şi sancţiuni. Nu cred, însă, că bănci mari, serioase, din Europa, odată ce au semnat, nu-şi vor respecta angajamentele", a spus Georgescu, citat de Mediafax.

Totodată, toate prevederile cu acordul FMI vor fi transpuse în legislaţia secundară. Printre acestea se va număra şi rata solvabilităţii minime de 10%, care va intra în vigoare în septembrie. Aceste măsuri pot fi adoptate doar pe termen limitat şi pe baza unor criterii clare, oficialul BNR afirmând că în ultimii şapte ani nu a fost cazul pentru asemenea decizii. La începutul săptămânii, cele nouă bănci semnatare ale primului act de angajament şi-au dat acordul la Bruxelles că vor reconfirma în maximum 30 de zile.

sursa:www.evz.ro